In ermetism, cele patru elemente corespund unor categorii operatorii care exprima realitati morale, precepte, structuri psihologice.
Acestea - pamantul, aerul, apa si focul - se afla la baza structurii terestre si celeste. Manevrarea acestor elemente din care se compun materialele Lucrarii si transmutarea lor nu se realizeaza intr-un registru profan.De aceea, Pamantul, Aerul, Apa si Focul isi pierd conotatia comuna si nu evoca decat cele trei principii ale substantelor specifice, ale realitatilor concrete al caror nume il poarta, pamant, apa, aer si foc. Astfel, dincolo de reprezentarea materiilor pe care le desemneaza, aceste stari sunt principii fundamentale utilizate intr-un registru spiritual si totodata filozofic.
”Cele patru elemente raspund, intr-adevar, aparentelor si starilor generale ale materiei.
Pamantul este simbolul si suportul starii solide.
Apa este simbolul si suportul lichiditatii.
Aerul este simbolul si suportul volatilitatii.
Focul, si mai subtil, raspunde totodata notiunii substantiale de fluid eteric, suport simbolic al luminii, caldurii, electricitatii si notiunii fenomenale a miscarii ultimelor particule ale substantelor.”
Substanta metalului perfect trebuie deci sa fie formata din patru elemente si este ceea ce cauta Nicolas Flamel sprijinindu-se pe textul lui Hermes Trismegistul, Tabula Smaragdina, care, proclamand unitatea materiei, enunta legea analogiei si retraseaza etapele Creatiei.
”Soarele este tatal”, prin focul pe care il produce.
”Luna este mama”, starea lichida obtinuta prin disolutie.
”Vantul l-a purtat in pantece”, transformarea apei in vapori.
”Pamantul ii este doica”, materia trebuie in final sa devina solida.
Focul este elementul motor, principiul masculin; apa este subiectul, principiul feminin; aerul este fluidul vital, elementul reproducerii; rezultatul acestui conflict este pamantul, mama comuna a tuturor substantelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu