Lucrul cel mai de pret pentru adevaratul alchimist nu este transformarea metalelor in aur, ci atingerea perfectiunii.Acest obiectiv se realizeaza doar prin intoarcerea la divinitate si comuniunea cu aceasta.
Dumnezeu este cea mai mare putere din univers, fiindca EL este izvorul si suma tuturor puterilor in modul lor cel mai inalt de manifestare. Dumnezeu este asadar constiinta absoluta, iubirea absoluta si intelepciunea absoluta. Daca dorim sa indeplinim ceva maret, prima cerinta este prezenta lui Dumnezeu, fiindca El este intelegerea si puterea omului si El salasluieste in om. Dar noi nu ni-L putem apropia pe Dumnezeu printr-un intelect lipsit de iubire. Dumnezeu este iubire si noi ni-L apropiem doar prin iubire. Noi nu putem cunoaste principiul oricarui bine pe cale intelectuala, decat daca il iubim cu toata inima ; si cu cat il dorim mai mult cu atit mai mult vom fi capabili sa intelegem intelectual acest principiu. Asadar iubirea lui Dumnezeu este puterea care transcede natura inferioara omului ; ea nu se poate dezvolta din elementele animale ale omului, caci ea este un dar al sursei universale a iubirii, in acelasi sens in care stralucirea soarelui nu se iveste din pamint, ci vine de sus. Dumnezeu traieste in inimile oamenilor , si daca dorim sa- L iubim noi trebuie sa iubim tot ceea ce este bun in umanitate. Iubirea de oameni este inceputul cunoasterii lui Dumnezeu. Intelectul este cea mai insemnata avere a omului muritor, , iar un intelect care se inalta la sursa intregii cunoasteri prin puterea iubirii , il poate cunoaste pe Dumnezeu si toate misterele naturii, si poate deveni el insusi divin; dar un intelect lipsit de iubire ne inseala ne afunda in intuneric si ne duce la pieire. Un intelect impletit cu iubirea pentru binele suprem ne duce catre intelepciune.

Puterea imaginatiei reprezinta un factor important nu doar in alchimie ci si in medicina.Ea poate provoca imbolnavirea omului si animalelor asa cum poate si vindeca bolile.Dar aceste lucruri nu sunt savirsite de puterea simbolurilor, sau de insemnele intiparite in ceara sau pe hartie ci de o imaginatie care perfectioneaza vointa. Intreaga imaginatie a omului vine din inima lui. Inima este samanta microcosmosului, si din aceasta samanta imaginatia se indreapta catre macrocosmos. Energia unei imaginatii puternice indreptata catre o persoana o poate ucide sau vindeca, in functie de natura dorintei care stimuleaza forta si care poate fi benefica sau daunatoare.Imaginatia este intarita si perfectionata prin credinta, si orice indoiala distruge efectele actiunii ei. Fiecare om isi poate intari vointa si isi poate face sufletul invulnerabil printr-o credinta nestramutata in puterea suprema a lui Dumnezeu.

Credinta are o putere mult mai mare decat cea a corpului fizic. Tu esti vizibil si material, dar in tine exista si un om invizibil , si acest om pe care nu-l poti vedea este de asemenea tu insuti. Orice act facut de corpul tau este intreprins de omul fizic. Unul actioneaza in mod vizibil, celalalt in mod invizibil. Daca omul invizibil este supus unei suferinte, acea suferinta se va rasfrange in corpul tau vizibil.Asemenea lucruri pot fi experimentate dar ar fi o mare greseala sa facem asa ceva. Oricine incearca il ispiteste pe Dumnezeu, si acela care face acest lucru isi va rani foarte serios sufletul. Credinta adevarata provine doar din sursa binelui in care raul nu-si afla locul, si ceea ce nu este bun nu este adevarat.
Credinta adevarata are puteri miraculoase , si aceasta dovedeste ca noi suntem spirite si nu doar corpuri vizibile. Credinta infaptuieste ceea ce trupul ar realiza daca ar avea putere. Omul este inzestrat cu puteri insemnate. Este inzestrat cu credinta si aceasta este o lumina mult mai puternica.
Toate procesele magice se intemeiaza pe credinta. Prin credinta imaginatie si vointa putem infaptui tot ce dorim. Puterea credintei depaseste toate spiritele naturii fiindca ea este o putere spirituala si spiritul e superior naturii. Orice lucru care adasta pe taramul naturii poate fi schimbat prin puterea credintei. Orice lucru mai presus de natura, pe care il putem realiza este facut prin credinta, si tot prin aceasta pot fi tratate si bolile.
Omul sideral este de natura magnetica, si din aceasta cauza el poate atrage puterile si efluviile lumii astrale. Asadar daca prin toata natura circula curenti astrali nocivi, el se poate imbolnavi, si daca acesti curenti se schimba, devenind benefici, el isi recapata sanatatea.Acelasi lucru se poate intampla daca o vointa benefica sau malefica, sprijinita de o credinta puternica, schimba sau creeaza curenti ce actioneaza asupra omului sideral.
Curentii astrali creati de imaginatia macrocosmosului actioneaza asupra microcosmosului si produc anumite efecte in acesta din urma; in mod asemanator, curentii astrali produsi de imaginatia si vointa omului creeaza anumite stari in natura exterioara, si acesti curenti pot ajunge departe, fiindca puterea imaginatiei poate ajunge la fel de departe ca gandul.
Curentii astrali ai fiecaruia actioneaza asupra altuia, constient sau inconstient; daca acest lucru e inteles asa cum trebuie, nu va mai fi considerat ca ceva de necrezut faptul ca mintea omului poate produce schimbari in mintea universala, provocand astfel in atmosfera, ca de exemplu in miscarea aerului, in aparitii ale vantului, ploilor,furtunilor, grindinei si fulgerelor, sau ca acest neajuns poate fi schimbat in ceva bun prin puterea credintei.

O superioritate ”magica” rau controlata da nastere mai mult la nenorociri decat la binefaceri si risca sa se intoarca impotriva celui care o detine. In consecinta, o initiere pare intotdeauna indispensabila inainte de a obtine aceasta putere magica, deoarece este vorba inainte de toate de a se castiga pe sine insusi. A atinge aurul , a face aur nu reprezinta nimic fara accesul la ”aurul interior”, caci numai el poate aspira la o adevarata transformare.

Experienta alchimica este dubla: obiectiva si subiectiva. Ea concretizeaza si demonstreaza progresele spirituale ale operatorului. Prin munca si prin meditatie, alchimistul realizeaza experienta sacrului.
Fata de cosmos alchimistul se simte totalmente investit cu o misiune soteriologica. Asadar el se angajeaza pe deplin in lucrarea sa si, asemeni substantelor minerale de care dispune, sufera, moare si renaste. El repeta mereu drama crestina a lui Dumnezeu - suferinta, moartea si invierea sa. Materia, substanta vie, traieste ea insasi transcendindu-se se transforma in aur, adica in simbolul nemuririi si mantuirii.